Movie : Letters to God.

Astazi nu m-am simtit prea bine asa ca nu am prea stat la liceu...dupa 3 ore de scoala m-am intors acasa mi`am facut niste ceai si ca sa treaca timpul am decis sa ma uit la un film.Dupa cateva minute de cautare eram nehotarata si nu stiam ce film sa aleg.Pana la urma am decis sa ma uit la Letters to God desi la inceput nu m-i s-a parut prea interesant.

Este un film inspirata din fapte reale si este vorba despre un baietel care este bolnav de cancer si ii trimite scrisori lui Dumnezeu in speranta ce el il va ajuta.El il considera pe Dumnezeu ca pe un profesor si prieten caruia ii spune tot ce are pe suflet si se roaga pentru intreaga comunitate din care face parte sa fie sanatoasa si fericita.
Postasul din cartier care traieste o viata tulbure,gaseste in continutul scrisorilor baiatului calea de a-si rezolva problemele si de a`si aduce inapoi baietelul pe care la pierdut din cauza dependentei de alcool .Filmul arata ce efect a avut acest baietel asupra familiei si prietenilor sai,si credinta pura si sincera pe care el o are in Dumnezeu.

Acest film m-a emotionat foarte mult si mi-a adus aminte ca acolo undeva in lume sunt inca multe persoane bolnave de cancer care isi asteapta sfarsitul...Dar noi aveam datoria de a`i ajuta sa treaca peste aceasta situatie grea si de a le oferi iubirea si sprijinul nostru neconditionat.Sa speram impreuna pentru o lume mai buna si mai sanatoasa!

Un mic detaliu...

Acum cateva zile am citit pentru scoala nuvela istorica Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi si desi nu ma omor eu cu acest gen de literatura..m-a impresionat numele primului capitol care se numea

"Daca voi nu ma vreti io va vreu!"

Acest citat ma face sa ma gandesc ca orice e posibil daca vreau cu adevarat si ca nu trebuie sa ma las descurajata de persoanele care nu sunt de acord cu mine!Trebuie doar sa cred in mine!

Gyaru

Cautam pe internet informatii despre fetele Gyaru si ma`m hotarat sa va impartasesc si voua aceste informatii.Sunt sigura ca multi dintr`e voi nici nu stiu despre existenta acestor fete.

Din multele stiluri existente in cultura urbana din Harajuku si Shibuya gyaru este unul din cele mai vechi. Aparut prin anii 70, in urma unei reclame la blugi, transliteratie a cuvantului englezesc gal.

Fetele gyaru sunt interesate de moda si gasca si nu au nici cel mai mic interes fata de munca sau casatorie. Din aceasta cauza lumea le considera foarte copilaroase, fapt care a dus la crearea unei sub-subculturi, numita kogyaru. Denomenul a fost in mare voga in anii 90 cand lumea se imbraca in costume hiper-sexualizate a uniformei traditionale de liceu japonez, unele chiar avand ganguro.

Mai multe informatii si noutati pentru cei interesati aici.

One Way - Rainy Days

Rainy days rainy days
 now that you’ve gone far away
my raindrops pouring down my eyes
you know I’ll never be okay
goes fade away fade away
don’t you know I’m missing you
here it slowly falls again
every day and night
as I open my eyes

Scrisoarea unui prof de mate

"Cristino,logaritul inimii mele,faptura ta paralelipipedica mi-a cazut secanta la inima.In clipa cand privirile noastre s-au intersectat,stanga ta a atins tangent dreapta mea,mi-ai tras o perpendiculara pe cateta obrazului extragandu-mi radacina patrata.
Vai,Cristino,ce corp geometric ai cu doua picioare ca doua ace dreptunghiulare.Ipotenuza a vietii mele,vino sa te cuprind intre catete."

Despicable me.

So cute little girl!

Habar nu ai de ce esti in stare!

Recomandarea zilei

Caroline

Este un desen care mi`a placut.Citatul care inspira desenul este:Ai grija ce iti doresti ca sar putea sa se intample!"

Black Butler

Kuroshitsuji sau in engleza (Black Butler)este unul din animeurile mele preferate.Este vorba despre un majordomn demonic pe nume Sebastian Michaelis care este legat de tanarul domn Ciel Phantomhive printr`un contract supranatural.Tanatul Ciel Phantomhive este in varsta de 12 ani si provine dintr`o familie de nobili si detine un imperiu urias de dulciuri si jucarii.Pactul care la facut cu Sebastian este ca dupa ce iti termina toate misiunile de facut inclusiv sa se razbune pe oamenii care i-au omorat parintii,Sebastian trebuie sa il protejeze si sa il ajute,iar in schimb dupa ce isi termina misiunile lui Sebastian ii este permis sa il omoare si sa ii ia sufletul.

* Pentru ce-i interesati il gasiti pe acest site cu subtitrarea in romana:
-http://anime.kage.ro/

Hachiko

Ieri ma`m uitat impreuna cu prietena mea la un film care mi s`a parut foarte interesant.Este vorba despre un caine pe nume: Hachi.
Povestea:
Hachi a fost cainele lui Hidesaburo Ueno,profesor universitar.A fost adus in Tokyo de catre acesta.
El isi insotea stapanul in fiecare dimineata pana la gara Shibuya, unde isi lua la revedere pana dupa-amiaza cand profesorul se intorcea spre casa.Il astepta mereu in acelasi loc,in fata garii.Zi de zi,fara sa lipseasca macar o data .Se intalneau in fata garii si apoi plecau spre casa.
Si-a asteptat stapanul zilnic ,pana intr-o zi(mai.1925) cand nu s-a mai intors.Profesorul facuse un atac de cord la universitate,unde murise.
Dupa moartea acestuia,Hachiko a fost dat catre o alta familie.Dar a fugit,reintorcandu-se mereu la vechea lui locuinta.Hachiko a realizat intr-un tarziu ca profesorul nu mai locuieste acolo.Atunci s-a intors in fata garii,unde il astepta zilnic,la aceeasi ora.
Cei ce frecventau zona,il stiau pe Hachiko si pe profesor.Acestia l-au hranit si l-au ingrijit pe parcursul asteptarii lui.
Timp de noua ani si-a asteptat stapanul sa se intoarca in gara.Timp de noua ani,pe ploaie,pe vant,ninsoare sau arsita.Zi de zi,fara oprire,pana la moarte.
Hachiko a murit pe treptele unde isi astepta stapanul.(8 martie.1935).
Osemintele sale sunt pastrate si astazi la Muzeul National de Stiinta din Japonia.
In aprilie 1934,in onoarea lui Hachiko,in statia Shibuya a fost plasata o statuie de bronz.El insusi a fost prezent la dezvelirea acesteia.Statuia a fost reciclata in timpul celui de-al doilea razboi mondial si inlocuita in august 1948.
Dupa cum spuneam,aceasta statuie este un punct de intalnire foarte popular.Si chiar una din gurile de iesire a statiei Shibuya se numeste Hachiko-guchi.

In fiecare an,pe 8 aprilie,devotamentul lui Hachiko este onorat cu o ceremonie solemna de aducere aminte la statia Shibuya.Sute de iubitori de caini vin pentru a ai pastra amintirea vie.

Aceasta poveste m-a impresionat destul de mult,deoarece putini cainii ne sunt asa de fideli incat sa ne astepte pana la sfarsitul vietii.

*Pentru cei interesati,uita`ti aici Traileru de la film: